Nobeliu

Nobeliul, adesea cunoscut ca unnilbium, având simbolul Unb, este un element sintetic în tabelul periodic al elementelor care are simbolul No și numărul atomic 102. Un element metalic radioactiv transuranic în seria actinidelor, nobeliul este sintetizat prin bombardarea curiului cu ioni de carbon. A fost descoperit pentru prima dată, de o echipă condusă de către Albert Ghiorso șiGlenn T. Seaborg în anul 1958.

Prezentare

Fierul este un metal de Culoare gri-argintie, cu un punct de topire ridicat (1538 °C), și o largă răspândire în natură, sub formă de combinații chimice.

Este ultimul element care poate fi produs prin fuziune nucleară în nucleele stelelor (dar doar în cele cu masă mai mare de 5 mase solare), și deci cel mai greu element a cărui formare nu necesită un eveniment cataclismic de tipul unei supernove.

Caracteristici notabile

Se cunosc puține detalii despre nobeliu și a fost produs în catități mici. Nu are o utilizare cunoscută în afara laboratoarelor.Cel mai stabil izotop este No cu o durată de înjumătățire de 58 de minute și se transformă în Fm prin înjumătățirea alfa sau în Md prin captură de electroni

Istoric

Nobeliul (numit după Alfred Nobel) a fost produs pentru prima oară de catre Albert Ghiorso, Glenn T. Seaborg, John R. Walton și Torbjørn Sikkeland în aprilie 1958 la Universitatea Berkley din California. Echipa a folosit noul accelerator liniar de ioni grei (HILAC) pentru a bombarda o ținta de curiu (95% Cm și 4,5% Cm) cu ionii de carbon C rezultand No. Rezultatul lor, a fost confirmat de către cercetătorii sovietici din Dubna.

Cu un an mai devreme, deși, fizicenii institului Nobel din Suedia au anuntat că ei au sintetizat un izotop al elementului 102. Echipa a raportat că ei au creat un izotop cu o durată de înjumătățire de 10 minute la 8,5 MeV după ce au bombardat Cm cu nuclee de C. Bazându-se pe acest raport Comisia Maselor Atomice din cadrul Uniunii Internaționale de Chimie Aplicată a stabilit și acceptat Numele de nobeliu și simbolul No pentru acest nou element descoperit. n ciuda eforturilor ulterioare americane și rusești să repete acest experiment, au fost sortite eșecului.

În anul 1966 cercetătorii de la Universitatea Berkley au confirmat că experimentele din 1958 au demonstrat existența No (55 s.) No (2,3 s.) si No (23 s.). Anul următor grupul lui Ghiorso a decis să rețină Numele de nobeliu pentru elementul 102.

Nobeliul a fost cel mai recent element descoperit când Tom Lehrer a scris Cantecul Elementelor și a fost prin urmare cel mai mare numar atomic care a fost inclus.

izotopi">izotopi

Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No, cu o rată de injumătățire de 58 de minute, No cu 3,1 minute, No cu 1,7 minute. Toți ceilalți izotopi rămași au durata de înjumătățire mai mică de 56 de secunde, majoritatea chiar sub 2,4 secunde. Acest element are deasemenea 1 stare meta No (t_½ 0.28 secunde).

izotopii cunoscuți ai nobeliului variază în masa atomică de la 249.088 u (No) la 262.108 u (No). Primul model de înjumătățire înaintea celor mai stabili izotopi, No este emisia alfa și principalul model dupa înjumătățire este fisiunea spontana. Principalele produse ale înjumătățirii sunt No , 100 de izotopi ai fermiului și principalele produse de dinainte energia și particulele subatomice.