 BluePink XHost |
Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink. |
| < elementul anterior | < pagina principală | elementul următor > |
| Informații generale | ||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Nume, Simbol chimic, Număr atomic | Wolfram, W, 74 | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Serie chimică | metale | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Grupă, Perioadă, Bloc | 6, 6, d | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Densitate | 19250 kg/m³ | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Culoare | argintie | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Proprietăți atomice | ||||||||||||||||||||||||||||||||
| Masă atomică | 183,84 u | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Rază atomică | 135 (193) pm | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Rază de covalență | 146 pm | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Configurație electronică | [Xe] 4f5d6s | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Electroni pe nivelul de energie | 2, 8, 18, 32, 12, 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Număr de oxidare | 6, 5, 4, 3, 2 | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Structură cristalină | cubică | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Proprietăți fizice | ||||||||||||||||||||||||||||||||
| Fază ordinară | solid | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Punct de topire | 3422 °C 3695 K | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Punct de fierbere | 5555 °C 5828 K | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Energie de fuziune | 35,4 kJ/mol | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Energie de vaporizare | 824 kJ/mol | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Volum molar | 9,47 · 10 m³/kmol | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Presiune de vapori | 4,27 | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Viteza sunetului | 5174 (long.), 2900 (trans.) m/s la 20 °C | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Informații diverse | ||||||||||||||||||||||||||||||||
| Electronegativitate (Pauling) | 2,36 | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Căldură specifică | 130 J/(kg·K) | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Conductivitate electrică | 18,9 · 10 S/m | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Conductivitate termică | 174 W/(m·K) | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Primul potențial de ionizare | 770 kJ/mol | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Al 2-lea potențial de ionizare | 1700 kJ/mol | |||||||||||||||||||||||||||||||
| Cei mai stabili izotopi | ||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Wolframul (numit și tungsten) este un element chimic din grupa metalelor situat în poziția 74 în tabelul periodic al elementelor. Simbol chimicul chimic este "W". Wolfram este un metal cu luciu alb, casant în stare pură, dur, și de mare densitate. Din toate metalele pure, punctul lui de topire este cel mai ridicat, iar punctul lui de fierbere este al doilea ca mărime (după carbon). Utilitatea lui cea mai cunoscută este ca filament în becuri electrice.
În secolul 16 mineralologul Georgius Agricola din Freiberg a descris existența unui mineral care îngreuna extracția de cositor. Segmentul "wolf" (lup) din denumirea wolframului de aici provine, deoarece "mânca" cositorul ca un lup. Georgius Agricola îl Numea lupi spuma.
Denumirea de tungsten în engleză și franceză este derivată din tung sten (în suedeză "piatră grea"). În Suedia denumirea se referea însă la wolframat de calciu. Wolfram pur a fost produs prima dată în 1783 de către frații spanioli Fausto și Juan José Elhuyar prin reducția de trioxid de wolfram din wolframit.
Procentajul de wolfram în scoarța pamântului este de circa 0,0001 g/t, sau 0,0064 procentaj de greutate (Valoarea Clarke). Wolframul nu apare în formă curată, ci în formă de oxizi și wolframate. Cele mai importante minereuri de wolfram sunt wolframit (Mn, Fe)WO4 și scheelit CaWO4. Alte minereuri de wolfram sunt stolzit PbWO4 și tuneptit WO3 · H2O.
Zăcămintele cele mai importante se găsesc în China, SUA, Korea, Bolivia, Kazahstan, Rusia, Austria și Portugalia. Volumul total de wolfram în zăcămintele pe pământ se apreciază actualmente ca corespondînd 2,9 de milioane de tone de wolfram pur.
În anul 2006 producția globală de wolfram era de 73.300 t. Cel mai mare producător de wolfram este China cu circa 80% (62.000 t/an) din producția globală anuală.
Datorită punctului de fuziune ridicat (peste 3000 °C) este întrebuințat pentru construirea filamentelor de la lămpile cu incandescență, filamentele tuburilor electronice, anozii tuburilor radiogene (vezi Aparat roentgen) și a tuburilor electronice de putere mare. Wolframul are o densitate și o duritate foarte mare, lucruri care îl fac utilizat la construcția de capete tăietoare la mașini de forat, la burghie. Se aliază cu oțelul (2-3%) pentru obținerea unor oțeluri speciale, foarte dure, care se uzează greu, metalul în stare pură fiind casant.
Datorită densității sale mari wolframul este folosit și pentru ecranaje ca protecție de raze. Efectul de ecranaj este mai bun decât cel al plumbului, dar este mai rar folosit datorită costurilor mai mari și pentru că wolframul e greu de prelucrat.
Tot datorită densității sale mari, wolframul este utilizat pentru muniție anti-blindaj. Proiectile din carbid de wolfram, cu nucleu din carbid de wolfram (muniție APFSDS), sau conținând multe săgeți mici de Wolfram (muniție AHEAD - Advanced Hit Efficiency And Destruction, care este un tip de muniție ABM - Air Burst Munition) sunt mai costisitoare decât cele corespunzătoare din uraniu sărăcit, dar nu sunt toxice și nici radioactive ca acesta.
Dupa cunoștințele actuale wolframul nu este toxic. Cazuri de cancer pulmonar la muncitori din firme producătoare și care prelucrează metale tari s-au dovedit a fi cauzate de cobalt. În încercări cu animale s-a constatat că cea mai mare parte a wolframului care ajunge în corp este excretat prin urină. Doar o foarte mică parte se depozitează în rinichi și în oase.
În formă de praf wolframul se aprinde ușor. Sub formă compactă nu arde.
Wolfram formează mai mulți oxizi:
Carbid de wolfram de folosește ca reflector de neutroni la arme nucleare pentru a reduce masa critică. Carbizi de wolfram se folosesc în prelucrarea materialelor datorită durității lor. Datorită durității și densității mari se folosesc și la muniții anti-blindaj. Wolframate se utilizează pentru impermeabilizări pentru a le face rezistente la temperaturi mari. În industria ceramică și în pictură se folosesc culori bazînd pe pigmenți care conțin wolfram. Wolframat de plumb se utilizează ca scintilator modern în fizica particulelor elementare.